Fiule al Bisericii celei vii, păstrează-ți candela aprinsă în întunericul acestei vremi. Trăim zile de tulburare, când vânturile învățăturilor străine bat cu putere, iar apele lumii acesteia se ridică să înece corabia sufletului, dar tu, creștine, nu te teme, ține-te de catargul Crucii și privește spre Răsărit, căci de acolo vine Lumina. Lumea de azi,Continuă lectura „Creștinul ortodox în lumea de azi”
Arhive etichetă:Rugăciunea inimii!
Creierul și rugăciunea o privire filocalică și științifică
Rugăciunea modelează creierul și sufletul iar știința confirmă ceea ce Filocalia trăiește de veacuri. Neuroștiințele moderne arată că rugăciunea transformă activitatea cerebrală, iar părinții filocalici ne învață că ea curăță mintea, luminează inima și unește omul cu Dumnezeu. Rugăciunea nu este doar lucrare a buzelor, ci mișcare a minții în inimă, suflare a Duhului înContinuă lectura „Creierul și rugăciunea o privire filocalică și științifică”
De ce nu poate psihologia înțelege pocăința?
„Pocăința este a doua naștere, dar nu din sânge, nici din voia trupului, ci din Duhul.” Sfântul Isaac Sirul. Într-o lume în care psihologia a devenit noua limbă a sufletului, iar terapeuții au luat locul duhovnicilor în multe inimi, se ridică o întrebare esențială poate psihologia înțelege cu adevărat pocăința? Sau, mai profund, poate eaContinuă lectura „De ce nu poate psihologia înțelege pocăința?”
Despre cădere, prunci și răspunderea părinților
Frate duhovnicesc „Ce să fac, că am căzut?”, să știi că această întrebare este începutul ridicării căci cel ce își vede căderea este deja mai aproape de mântuire decât cel ce se socotește drept și iată, Avva Sisoe, bătrânul cel plin de Duh, nu te mustră, ci te ridică „Ridică-te iarăși.” Și când întrebi: „PânăContinuă lectura „Despre cădere, prunci și răspunderea părinților”
Omul statornic întru pocăință și libertatea de sub poruncă
Frate al Bisericii cel ce cauți lumina în întunericul veacului acestuia, ascultă cuvântul bătrânului Avva Teodor din Ferme, care a zis: „Omul statornic întru pocăință nu este legat de poruncă.” Această vorbă, deși scurtă, este adâncă precum fântânile pustiei și trebuie înțeleasă nu cu mintea lumească, ci cu mintea duhovnicească, luminată de har. Ce înseamnăContinuă lectura „Omul statornic întru pocăință și libertatea de sub poruncă”
Boală și mângâiere
Boala frate nu este o pedeapsă, ci o taină precum aurul se curățește în foc, așa și sufletul omului se curățește prin suferință. Nu te înfricoșa de durere, ci primește-o cu răbdare, ca pe o cercetare a iubirii dumnezeiești căci Domnul, în iconomia Sa, îngăduie boala nu spre pieire, ci spre mântuire. Sfântul Isaac SirulContinuă lectura „Boală și mângâiere „
Nașterea Domnului începutul mântuirii noastre
„Cerul și pământul astăzi s-au unit, născându-Se Hristos. Astăzi Dumnezeu pe pământ a venit și omul la cer s-a suit.” (Slujba Nașterii Domnului) Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire! Iubiți frați întru Hristos astăzi, cerurile se deschid și pământul se umple de lumină, căci Fiul luiContinuă lectura „Nașterea Domnului începutul mântuirii noastre „
Nașterea Domnului și Rugăciunea Inimii
Iubiți frați întru Hristos astăzi în lumina cea lină a praznicului Nașterii Domnului, sufletul se pleacă în tăcere și uimire înaintea unei taine ce covârșește mintea și cuvântul căci Cel necuprins Se face prunc, Cel nevăzut Se arată în trup, iar Cel veșnic intră în timp, ca să ne scoată pe noi din întunericul păcatuluiContinuă lectura „Nașterea Domnului și Rugăciunea Inimii”
Scoală-te Suflete Al Meu
Frate al Bisericii lui Hristos, mai bună este moartea pentru Dumnezeu decât viața cu rușine și lenevie. Așa au trăit sfinții mucenici, așa au mărturisit cu sângele lor, așa au iubit pe Hristos mai mult decât viața însăși căci ce este viața fără Dumnezeu, dacă nu o umbră trecătoare, o suflare ce se risipește, oContinuă lectura „Scoală-te Suflete Al Meu”
Mulțimea înțelepciunii
Frate am învățat că nu tot ce strălucește este lumină, și nu toată înțelepciunea este de la Dumnezeu. Mulțimea înțelepciunii să nu ți se facă alunecare și cursă înaintea feței tale căci precum untdelemnul, deși hrănitor, poate aluneca piciorul celui neîncercat, așa și înțelepciunea, dacă nu este însoțită de smerenie, devine pricină de cădere. NuContinuă lectura „Mulțimea înțelepciunii „
Lucrările deșertăciunilor sfârșesc în nimic
Frate cuvântul cel rostit nu din înțelepciunea cărții, ci din suspinul inimii ce s-a frânt în tăcerea inimii acolo unde sufletul se dezbracă de lume și se îmbracă în veșmântul smereniei, toate lucrările deșertăciunii sfârșesc în nimic, așa cum vântul spulberă pleava, așa și faptele făcute din slavă deșartă, din iubire de sine, din dorințaContinuă lectura „Lucrările deșertăciunilor sfârșesc în nimic „
Amestecul voii proprii cu porunca
Frate cel ce amestecă într-ascuns porunca cu voia proprie este preacurvar așa grăiesc Părinții cei purtători de Dumnezeu, și nu în zadar căci precum bărbatul care își leapădă legământul cu soția sa și se unește cu altă femeie se face vinovat de preacurvie, tot așa și sufletul care, primind porunca lui Dumnezeu, o amestecă cuContinuă lectura „Amestecul voii proprii cu porunca”
Adevărata identitate
Frate cel ce cauți adevărul nu în zgomotul lumii, ci în tăcerea inimii acolo unde sufletul se leapădă de sine și se îmbracă în Hristos, precum haina de nuntă a fiului risipitor întors acasă. Omul își găsește adevărata identitate numai în Hristos, în Care se desăvârșește căci omul, zidit după chipul lui Dumnezeu, nu-și poateContinuă lectura „Adevărata identitate „
Despre lucrare
Lucrarea, în înțelesul duhovnicesc, nu este doar o simplă activitate sau trudă trupească, ci este mișcarea întregii ființe a omului spre Dumnezeu, este răspunsul nostru la chemarea harului, este osteneala inimii și a minții întru curățirea, luminarea și îndumnezeirea sufletului. Lucrarea firii și lucrarea harului Sfinții Părinți ne învață că există două lucrări, lucrarea firiiContinuă lectura „Despre lucrare „
Astăzi și Acum
Aziua Domnului „Astăzi” și „Acum” sunt cele mai mari daruri pe care le-a dat omului Dumnezeu în această viață trecătoare. „Astăzi, de veți auzi glasul Lui, nu învârtoșați inimile voastre” Psalm 94, 8. Astăzi este ziua în care Dumnezeu Se coboară la tine nu mâine, nu când vei fi pregătit, nu când vei fiContinuă lectura „Astăzi și Acum”
Viața duhovnicească și confortul lumii
Viața duhovnicească este o cruce, nu un pat de odihnă, este o ieșire din sine, o lepădare de voia proprie, o nevoință neîncetată a inimii care caută pe Dumnezeu „cu suspinuri negrăite” Romani 8,26. Sufletul nu se curățește prin tihnă, ci prin lacrimi, prin post, prin priveghere și prin tăcere, acolo, unde nu este niciContinuă lectura „Viața duhovnicească și confortul lumii”
Vârsta omului este cât vârsta pământului
„Vârsta omului este cât vârsta pământului”, așa grăiește taina cea adâncă a firii și a căderii, a începutului și a sfârșitului căci omul, zidit din țărâna pământului și însuflat cu suflare de viață de la Dumnezeu, poartă în sine începutul creației și sfârșitul ei. Nu este omul doar o făptură între altele, ci este cununaContinuă lectura „Vârsta omului este cât vârsta pământului”
O lucrare fără lucrare
Domnul să ne lumineze mintea și să ne înmoaie inima spre înțelegerea celor adânci. Astăzi scriu un gând despre o tainică și dureroasă stare a omului căzut: „Facem ce nu facem”, un cuvânt care pare o joacă de cuvinte, dar care, în adâncul său, ascunde o rană a firii noastre slăbite de păcat și oContinuă lectura „O lucrare fără lucrare”
Ridicoli în derivă
Frate duhovnicesc astăzi cu durere în inimă, dar și cu nădejde în mila Celui ce „nu voiește moartea păcătosului, ci să se întoarcă și să fie viu” scriu câteva cuvinte despre o boală a vremurilor noastre și anume ridicolii în derivă. Ridicolul nu este doar o formă de batjocură, ci o stare a sufletului careContinuă lectura „Ridicoli în derivă „
Pocăința
Să ne plângem totdeauna păcatele, căci aceasta este lucrarea cea mai înaltă a sufletului trezit. Nu este altă cale mai sigură spre mântuire decât pocăința neîncetată, izvorâtă dintr-o inimă zdrobită și smerită, pe care Dumnezeu nu o va urgisi. Sfântul Isaac Sirul zice: „Mai mare este cel ce-și vede păcatele decât cel ce înviază morțiiContinuă lectura „Pocăința”
Despre „a fi VIP” în lumina învățăturii ortodoxe
Într-o vreme în care lumea își zidește altare deșarte în cinstea celor ce strălucesc în ochii oamenilor, se cuvine să ne întrebăm ce înseamnă cu adevărat a fi „VIP”, adică „Very Important Person” în ochii lui Dumnezeu? Adevărata vrednicie nu se măsoară în aplauze, în bogății sau în slavă deșartă, ci în smerenie, în lacrimaContinuă lectura „Despre „a fi VIP” în lumina învățăturii ortodoxe”
Neputința cea mincinoasă
În vremurile de pe urmă, s-a înmulțit între frați o boală subțire, dar adâncă, pe care părinții n-au tăcut-o, ci au numit-o cu dreaptă socoteală neputința falsă. Aceasta nu este neputința cea smerită, care se naște din cunoașterea propriei slăbiciuni și din frica de Dumnezeu, ci este o înșelare a minții, o lene duhovnicească îmbrăcatăContinuă lectura „Neputința cea mincinoasă”
A trăi ca un mort în familie și în lume
A trăi ca un mort nu înseamnă a fi nepăsător, ci a fi pătruns de o viață mai înaltă, nevăzută, care nu mai este din lumea aceasta. Cel ce s-a răstignit împreună cu Hristos nu mai trăiește pentru sine, ci pentru Cel ce a murit și a înviat pentru el Galateni 2, 20. A trăiContinuă lectura „A trăi ca un mort în familie și în lume”
Cunoașterea care luminează și cunoașterea care orbește
Cunoașterea științifică este dar al lui Dumnezeu, rod al minții pe care El a sădit-o în om. Ea cercetează lumea, despică firul în patru, măsoară, analizează, formulează legi, dar este fragmentată, pentru că privește lucrurile în parte, nu în întreg. Ea vede mecanismele, dar nu sensul, explică cum, dar nu de ce. Știința poate spuneContinuă lectura „Cunoașterea care luminează și cunoașterea care orbește”
Avva Ari
Avva Ari a fost un părinte al liniștii și al discernământului, un bătrân al pustiei de la Chilii, care a trăit în tăcere, rugăciune și sfat luminat, fiind căutat de frați pentru înțelepciunea sa tainică. Avva Ari, un nume rostit cu evlavie în rândul celor ce au cunoscut dulceața liniștii și a rugăciunii curate. AvvaContinuă lectura „Avva Ari „
Adâncimile duhovnicești ale lumii se văd mai bine de la distanță de ea
Sdâncimile duhovnicești ale lumii nu se văd din mijlocul ei, ci de la marginea ei din locul unde omul se leapădă de sine și de toate. Lumea este frumoasă, dar și tulbure, ea poartă în sine urmele Ziditorului, dar și rănile căderii. Este plină de lumină, dar și de umbre și cel ce trăiește înContinuă lectura „Adâncimile duhovnicești ale lumii se văd mai bine de la distanță de ea”
Înțelepciune și cumpătare
Înțelepciunea nu este știință lumească, nici iscusință în cuvinte, ci vederea duhovnicească a lucrurilor, așa cum le vede Dumnezeu. Este darul de a ști când să taci și când să grăiești, când să rabzi și când să mustri, când să mergi și când să stai. „Înțelept este cel ce vede sfârșitul din început.” – AvvaContinuă lectura „Înțelepciune și cumpătare „
Sodoma și Gomora mărturie pentru cei de azi
Un frate l-a întrebat pe un bătrân: „Părinte, de ce a îngăduit Dumnezeu pieirea Sodomei și Gomorei?” Și bătrânul a răspuns: „Ca să nu spunem că nu am fost înștiințați, ele nu sunt doar ruine, ci strigăt al dreptății și al milei.” Frate, Sfântul Apostol Pavel ne învață că „tot ce a fost scrisContinuă lectura „Sodoma și Gomora mărturie pentru cei de azi”
Tăcerea care vindecă
Într-o lume în care suntem învățați să vorbim, să postăm, să comentăm și să reacționăm, tăcerea pare o pierdere de timp, dar pentru părinții pustiei, tăcerea era o cale spre vindecare, spre cunoaștere de sine și spre întâlnirea cu Dumnezeu. De ce tăceau părinții pustiei? Nu din lipsă de cuvinte, ci din plinătate, tăcerea lorContinuă lectura „Tăcerea care vindecă”
Ascultarea și smerenia
Spunea avva Ioan: „Cel ce ascultă nu greșește, iar cel ce se smerește nu cade. Ascultarea este crucea pe care o porți fără să te răstignești, iar smerenia este învierea fără slavă.” Un frate a venit la un bătrân și i-a zis: „Părinte, vreau să-mi fac voia, căci simt că e bună.” Bătrânul i-a răspuns:Continuă lectura „Ascultarea și smerenia”
Pustia Inimii 