Omul este o taină alcătuită din două lumi și anume lumea minții și lumea inimii, amândouă sunt daruri ale lui Dumnezeu, dar fiecare are locul ei, lucrarea ei și măsura ei. Mulți se poticnesc astăzi în înțelegerea raportului dintre viața duhovnicească și gândirea rațională. Unii fug de rațiune ca de un dușman al credinței, iarContinuă lectura „Viața duhovnicească, rațiune și rațiunea duhovnicească”
Arhive etichetă:Pustia inimii
Sfântul Siluan și rana iubirii pentru lume
„Ține-ți mintea în iad și nu deznădăjdui.” Sfântul Siluan Athonitul. Frate iubit, dacă ai ajuns să te întrebi ce înseamnă „rana iubirii pentru lume”, înseamnă că ai început să simți durerea lui Hristos pentru făptura Sa, căci această rană nu este o metaforă, ci o realitate mistuitoare, o cruce tainică pe care o poartă ceiContinuă lectura „Sfântul Siluan și rana iubirii pentru lume”
Anul Nou o singură chemare la rugăciune și Liturghie
Trecerea dintre ani și prima zi a noului an nu sunt două momente separate, ci o singură chemare de a transforma timpul în veșnicie prin rugăciune și Liturghie. Părinții ne-au învățat că fiecare clipă poate fi începutul vieții celei noi în Hristos. Pragul nopții Avva Antonie cel Mare spunea „În fiecare zi să socotești căContinuă lectura „Anul Nou o singură chemare la rugăciune și Liturghie”
Nu locul face rugăciunea, ci lucrarea inimii
Rugăciunea inimii este cu putință și pentru mireanul din oraș ce se începe cu puțin, cu rânduială, și lucreaz-o ca pe un meșteșug duhovnicesc cu smerenie, răbdare și comuniune cu Biserica. Părinții din Pateric ne învață prin pildă și simplitate că nu locul face rugăciunea, ci lucrarea inimii. Mireanul din oraș are alte ispite șiContinuă lectura „Nu locul face rugăciunea, ci lucrarea inimii”
Bunătatea Stăpânului și calea mântuirii
Fraților iubiți în Hristos, să ne adunăm mintea și inima și să ne plecăm sufletul spre a înțelege cât de bun Stăpân avem! Căci nu este Dumnezeu al mâniei, ci al milei; nu este Judecător neînduplecat, ci Părinte iubitor, Care „nu voiește moartea păcătosului, ci să se întoarcă și să fie viu” Iezechiel 33,11. MilostivireaContinuă lectura „Bunătatea Stăpânului și calea mântuirii”
„Adame, unde ești?” Cuvânt de trezvie către omul căzut
Fiule al lui Dumnezeu, chip al Celui nevăzut, ascultă glasul ce răsună dintru începuturi și până astăzi, ca o chemare de foc în inima lumii: „Adame, unde ești?” Facere 3,9, aceasta nu este o întrebare a Celui ce nu știe, ci a Celui ce iubește, Dumnezeu nu întreabă pentru Sine, ci pentru tine, nu pentruContinuă lectura „„Adame, unde ești?” Cuvânt de trezvie către omul căzut”
Cădere și ridicare neîncetată
Frate al nădejdii, cel ce te lupți cu slăbiciunea firii și cu valurile ispitelor, ascultă cuvântul cel viu al Părinților, care nu s-a stins în pustie, ci răsună și astăzi în inima celor ce caută mântuirea cu lacrimi și suspinuri. Un frate a întrebat pe Avva Sisoe, zicând: „Ce să fac, că am căzut?” IarContinuă lectura „Cădere și ridicare neîncetată”
Privirea care rănește
Despre demnitate, rușine și iubire într-o lume care ne notează, omul nu este o notă, este o rugăciune, este o icoană, este o chemare. Această lucrare nu este o simplă analiză, este o chemare, o chemare la trezire, la conștiință, la iubire. Într-o societate în care oamenii sunt notați, comparați, etichetați, reduși la cifre șiContinuă lectura „Privirea care rănește”