În aceste rânduri încerc să descriu omul ca taină revelată în lumina lui Dumnezeu, dar și ca subiect al reflecției filozofice și psihologice. Într-o epocă în care identitatea umană este fragmentată de ideologii, tehnologii și crize existențiale, antropologia ortodoxă oferă o viziune integratoare, omul nu este doar o ființă biologică sau socială, ci o persoanăContinuă lectura „Omul Taină și Chemare, Antropologie Ortodoxă în Dialog cu Filozofia și Psihologia”
Arhive etichetă:cel mai bogat român din lume!
Prin tine învăț să mă văd despre iubirea care luminează inima
Fraților iubiți, pacea Domnului nostru Iisus Hristos să se sălășluiască în inimile voastre, ca o rouă lină ce cade peste iarba arsă de arșița zilei. Căci știu că trăiți în orașe mari, în zgomot și în alergare, și sufletele voastre se lovesc de ziduri, de griji, de oameni, de gânduri, precum valurile de stânci șiContinuă lectura „Prin tine învăț să mă văd despre iubirea care luminează inima „
15 Ianuarie Ziua Culturii Naționale și Lumina lui Eminescu
Astăzi, 15 ianuarie, îl sărbătorim pe Mihai Eminescu, cu ocazia Zilei Culturii Naționale. Această zi marchează nașterea poetului național al României și este dedicată celebrării culturii românești în ansamblu. Ce înseamnă Ziua Culturii Naționale Este o sărbătoare oficială în România, instituită prin Legea nr. 238/2010 și celebrată anual pe 15 ianuarie. Data a fost aleasăContinuă lectura „15 Ianuarie Ziua Culturii Naționale și Lumina lui Eminescu”
Trecutul și viitorul în lumina veșniciei
Fraților întru Hristos, timpul nu este decât o umbră a veșniciei. Trecutul și viitorul sunt două aripi ale aceleiași păsări care zboară spre Dumnezeu, dar omul, în neputința lui, se leagă de ele ca de niște lanțuri, uitând că clipa de acum este singura poartă spre mântuire. Trecutul între amintire și pocăință Trecutul este oContinuă lectura „Trecutul și viitorul în lumina veșniciei”
Astăzi, 6 ianuarie, prăznuim cu evlavie și cutremur duhovnicesc Botezul Domnului nostru Iisus Hristos – Boboteaza, una dintre cele mai mari sărbători împărătești ale Bisericii Ortodoxe, zi în care cerurile s-au deschis și Duhul Sfânt S-a pogorât peste Fiul lui Dumnezeu, arătând lumii Taina Sfintei Treimi
Taina Arătării Domnului – Epifania Fraților duhovnicești, astăzi, în lumina răsăritului dumnezeiesc, Biserica prăznuiește Epifania, adică Arătarea Domnului. Este ziua în care Domnul nostru Iisus Hristos Se arată lumii ca Fiu al Tatălui, primind botezul de la Ioan în apele Iordanului, nu pentru că avea nevoie de curățire, ci pentru a sfinți firea apelor șiContinuă lectura „Astăzi, 6 ianuarie, prăznuim cu evlavie și cutremur duhovnicesc Botezul Domnului nostru Iisus Hristos – Boboteaza, una dintre cele mai mari sărbători împărătești ale Bisericii Ortodoxe, zi în care cerurile s-au deschis și Duhul Sfânt S-a pogorât peste Fiul lui Dumnezeu, arătând lumii Taina Sfintei Treimi”
Vorbirea multă, cunoașterea fără rugăciune și iluzia vieții duhovnicești
Fraților trăim într-o vreme în care omul știe multe, vorbește mult, comentează tot, dar se roagă puțin, cunoașterea a crescut, dar înțelepciunea a scăzut, informația s-a înmulțit, dar pacea s-a împuținat, discuțiile sunt nesfârșite, dar rugăciunea este rareori începută. Omul modern este asemenea unui pom cu multe frunze, dar cu puține roade, zgomot mult, darContinuă lectura „Vorbirea multă, cunoașterea fără rugăciune și iluzia vieții duhovnicești”
Omul care nu crede și întoarcerea în nimic
Fraților omul se vede pe sine așa cum este, o mână de țărână suflată de Duhul lui Dumnezeu. Existența noastră nu stă în puterea noastră, nici în gândurile noastre, nici în lucrurile pe care le strângem, ci numai în Dumnezeu, Cel ce ne-a chemat din neființă la ființă. Când omul încetează să creadă, el nuContinuă lectura „Omul care nu crede și întoarcerea în nimic”
Despre cădere, prunci și răspunderea părinților
Frate duhovnicesc „Ce să fac, că am căzut?”, să știi că această întrebare este începutul ridicării căci cel ce își vede căderea este deja mai aproape de mântuire decât cel ce se socotește drept și iată, Avva Sisoe, bătrânul cel plin de Duh, nu te mustră, ci te ridică „Ridică-te iarăși.” Și când întrebi: „PânăContinuă lectura „Despre cădere, prunci și răspunderea părinților”
Boală și mângâiere
Boala frate nu este o pedeapsă, ci o taină precum aurul se curățește în foc, așa și sufletul omului se curățește prin suferință. Nu te înfricoșa de durere, ci primește-o cu răbdare, ca pe o cercetare a iubirii dumnezeiești căci Domnul, în iconomia Sa, îngăduie boala nu spre pieire, ci spre mântuire. Sfântul Isaac SirulContinuă lectura „Boală și mângâiere „
Nașterea Domnului începutul mântuirii noastre
„Cerul și pământul astăzi s-au unit, născându-Se Hristos. Astăzi Dumnezeu pe pământ a venit și omul la cer s-a suit.” (Slujba Nașterii Domnului) Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire! Iubiți frați întru Hristos astăzi, cerurile se deschid și pământul se umple de lumină, căci Fiul luiContinuă lectura „Nașterea Domnului începutul mântuirii noastre „
Nașterea Domnului și Rugăciunea Inimii
Iubiți frați întru Hristos astăzi în lumina cea lină a praznicului Nașterii Domnului, sufletul se pleacă în tăcere și uimire înaintea unei taine ce covârșește mintea și cuvântul căci Cel necuprins Se face prunc, Cel nevăzut Se arată în trup, iar Cel veșnic intră în timp, ca să ne scoată pe noi din întunericul păcatuluiContinuă lectura „Nașterea Domnului și Rugăciunea Inimii”
Scoală-te Suflete Al Meu
Frate al Bisericii lui Hristos, mai bună este moartea pentru Dumnezeu decât viața cu rușine și lenevie. Așa au trăit sfinții mucenici, așa au mărturisit cu sângele lor, așa au iubit pe Hristos mai mult decât viața însăși căci ce este viața fără Dumnezeu, dacă nu o umbră trecătoare, o suflare ce se risipește, oContinuă lectura „Scoală-te Suflete Al Meu”
Lucrările deșertăciunilor sfârșesc în nimic
Frate cuvântul cel rostit nu din înțelepciunea cărții, ci din suspinul inimii ce s-a frânt în tăcerea inimii acolo unde sufletul se dezbracă de lume și se îmbracă în veșmântul smereniei, toate lucrările deșertăciunii sfârșesc în nimic, așa cum vântul spulberă pleava, așa și faptele făcute din slavă deșartă, din iubire de sine, din dorințaContinuă lectura „Lucrările deșertăciunilor sfârșesc în nimic „
Amestecul voii proprii cu porunca
Frate cel ce amestecă într-ascuns porunca cu voia proprie este preacurvar așa grăiesc Părinții cei purtători de Dumnezeu, și nu în zadar căci precum bărbatul care își leapădă legământul cu soția sa și se unește cu altă femeie se face vinovat de preacurvie, tot așa și sufletul care, primind porunca lui Dumnezeu, o amestecă cuContinuă lectura „Amestecul voii proprii cu porunca”
Legea morală și răsplata ei
Legea morală nu este o poruncă venită din afară, ci este sădită în inima omului de la facerea lui, este glasul conștiinței, ecoul voii dumnezeiești în adâncul sufletului. Ea nu strigă, nu amenință, ci mustră tainic, cu blândețe, dar și cu neînduplecare, iar când omul o calcă, nu Dumnezeu se răzbună, ci omul se răneșteContinuă lectura „Legea morală și răsplata ei „
De ce învățăm? Și ce contează cu adevărat în școală
Hai să fim sinceri de câte ori nu ți-ai pus întrebarea „La ce-mi folosește mie chestia asta?” în timp ce învățai formule, comentarii literare sau ecuații care par desprinse dintr-un film SF? Dacă ai ridicat măcar o sprânceană la gândul ăsta, articolul ăsta e pentru tine. Educația nu e doar despre memorat, școala nu eContinuă lectura „De ce învățăm? Și ce contează cu adevărat în școală”
Astăzi și Acum
Aziua Domnului „Astăzi” și „Acum” sunt cele mai mari daruri pe care le-a dat omului Dumnezeu în această viață trecătoare. „Astăzi, de veți auzi glasul Lui, nu învârtoșați inimile voastre” Psalm 94, 8. Astăzi este ziua în care Dumnezeu Se coboară la tine nu mâine, nu când vei fi pregătit, nu când vei fiContinuă lectura „Astăzi și Acum”
Viața duhovnicească și confortul lumii
Viața duhovnicească este o cruce, nu un pat de odihnă, este o ieșire din sine, o lepădare de voia proprie, o nevoință neîncetată a inimii care caută pe Dumnezeu „cu suspinuri negrăite” Romani 8,26. Sufletul nu se curățește prin tihnă, ci prin lacrimi, prin post, prin priveghere și prin tăcere, acolo, unde nu este niciContinuă lectura „Viața duhovnicească și confortul lumii”
Vârsta omului este cât vârsta pământului
„Vârsta omului este cât vârsta pământului”, așa grăiește taina cea adâncă a firii și a căderii, a începutului și a sfârșitului căci omul, zidit din țărâna pământului și însuflat cu suflare de viață de la Dumnezeu, poartă în sine începutul creației și sfârșitul ei. Nu este omul doar o făptură între altele, ci este cununaContinuă lectura „Vârsta omului este cât vârsta pământului”
Ridicoli în derivă
Frate duhovnicesc astăzi cu durere în inimă, dar și cu nădejde în mila Celui ce „nu voiește moartea păcătosului, ci să se întoarcă și să fie viu” scriu câteva cuvinte despre o boală a vremurilor noastre și anume ridicolii în derivă. Ridicolul nu este doar o formă de batjocură, ci o stare a sufletului careContinuă lectura „Ridicoli în derivă „
A trăi ca un mort în familie și în lume
A trăi ca un mort nu înseamnă a fi nepăsător, ci a fi pătruns de o viață mai înaltă, nevăzută, care nu mai este din lumea aceasta. Cel ce s-a răstignit împreună cu Hristos nu mai trăiește pentru sine, ci pentru Cel ce a murit și a înviat pentru el Galateni 2, 20. A trăiContinuă lectura „A trăi ca un mort în familie și în lume”
Cunoașterea care luminează și cunoașterea care orbește
Cunoașterea științifică este dar al lui Dumnezeu, rod al minții pe care El a sădit-o în om. Ea cercetează lumea, despică firul în patru, măsoară, analizează, formulează legi, dar este fragmentată, pentru că privește lucrurile în parte, nu în întreg. Ea vede mecanismele, dar nu sensul, explică cum, dar nu de ce. Știința poate spuneContinuă lectura „Cunoașterea care luminează și cunoașterea care orbește”
Avva Ari
Avva Ari a fost un părinte al liniștii și al discernământului, un bătrân al pustiei de la Chilii, care a trăit în tăcere, rugăciune și sfat luminat, fiind căutat de frați pentru înțelepciunea sa tainică. Avva Ari, un nume rostit cu evlavie în rândul celor ce au cunoscut dulceața liniștii și a rugăciunii curate. AvvaContinuă lectura „Avva Ari „
Adâncimile duhovnicești ale lumii se văd mai bine de la distanță de ea
Sdâncimile duhovnicești ale lumii nu se văd din mijlocul ei, ci de la marginea ei din locul unde omul se leapădă de sine și de toate. Lumea este frumoasă, dar și tulbure, ea poartă în sine urmele Ziditorului, dar și rănile căderii. Este plină de lumină, dar și de umbre și cel ce trăiește înContinuă lectura „Adâncimile duhovnicești ale lumii se văd mai bine de la distanță de ea”
6 Decembrie
Astăzi, 6 decembrie, Biserica Ortodoxă prăznuiește cu evlavie pe Sfântul Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei, făcătorul de minuni, păstor blând și chip al milostivirii dumnezeiești. Astăzi, în lumina răsăritului duhovnicesc, Biserica lui Hristos ne cheamă să ne plecăm genunchii inimii înaintea unuia dintre cei mai iubiți și cinstiți sfinți ai Ortodoxiei: Sfântul Ierarh Nicolae, ArhiepiscopulContinuă lectura „6 Decembrie”
Înțelepciune și cumpătare
Înțelepciunea nu este știință lumească, nici iscusință în cuvinte, ci vederea duhovnicească a lucrurilor, așa cum le vede Dumnezeu. Este darul de a ști când să taci și când să grăiești, când să rabzi și când să mustri, când să mergi și când să stai. „Înțelept este cel ce vede sfârșitul din început.” – AvvaContinuă lectura „Înțelepciune și cumpătare „
Sodoma și Gomora mărturie pentru cei de azi
Un frate l-a întrebat pe un bătrân: „Părinte, de ce a îngăduit Dumnezeu pieirea Sodomei și Gomorei?” Și bătrânul a răspuns: „Ca să nu spunem că nu am fost înștiințați, ele nu sunt doar ruine, ci strigăt al dreptății și al milei.” Frate, Sfântul Apostol Pavel ne învață că „tot ce a fost scrisContinuă lectura „Sodoma și Gomora mărturie pentru cei de azi”
Tăcerea care vindecă
Într-o lume în care suntem învățați să vorbim, să postăm, să comentăm și să reacționăm, tăcerea pare o pierdere de timp, dar pentru părinții pustiei, tăcerea era o cale spre vindecare, spre cunoaștere de sine și spre întâlnirea cu Dumnezeu. De ce tăceau părinții pustiei? Nu din lipsă de cuvinte, ci din plinătate, tăcerea lorContinuă lectura „Tăcerea care vindecă”
Ascultarea și smerenia
Spunea avva Ioan: „Cel ce ascultă nu greșește, iar cel ce se smerește nu cade. Ascultarea este crucea pe care o porți fără să te răstignești, iar smerenia este învierea fără slavă.” Un frate a venit la un bătrân și i-a zis: „Părinte, vreau să-mi fac voia, căci simt că e bună.” Bătrânul i-a răspuns:Continuă lectura „Ascultarea și smerenia”
Avva Daniel
Avva Daniel de la Schit a fost un părinte al discernământului și al curajului duhovnicesc, un bătrân al pustiei care a trăit în adâncă rugăciune, înțelepciune și încredere neclintită în purtarea de grijă a lui Dumnezeu. Avva Daniel, viețuitor în Schit, ucenic al marilor părinți și dascăl al multor frați. El a fost un omContinuă lectura „Avva Daniel”