Cunoașterea și lucrarea 

Frate duhovnicesc cunoașterea fără trăire este ca o făclie stinsă în întuneric, poți ști toată Scriptura pe de rost, poți tâlcui dogmele și învățăturile Sfinților Părinți, dar dacă nu te-ai lăsat frânt de ele, dacă nu ți-ai plecat genunchii inimii și nu ți-ai înmuiat voia în voia lui Dumnezeu, atunci știința ta este ca o apă care nu adapă și ca o pâine care nu satură. În pateric sunt Părinți care nu știau carte, dar care, prin lacrimile lor, scriau Evanghelia în inima lor și am văzut alții, iscusiți în cuvinte, dar goi de Duh, căci nu se lăsaseră modelați de ceea ce știau. Nu cel ce aude Cuvântul se mântuiește, ci cel ce îl împlinește, a fi informat înseamnă a ști despre Dumnezeu, a fi format înseamnă a fi cu Dumnezeu, a trăi în El și El în tine. Informația este începutul, dar formarea este nașterea din nou, este prefacerea minții, este crucea purtată cu răbdare și nădejde. Să nu ne înșelăm, fraților, diavolul știe și el Scriptura, dar nu o trăiește, iar noi, dacă ne oprim la știință și nu pășim spre viață, ne asemănăm cu pomul ce are frunze, dar nu aduce rod, iar Domnul a zis: „Tot pomul care nu face roadă bună se taie și se aruncă în foc.”, de aceea să ne rugăm să nu fim doar învățați, ci și luminați, să nu fim doar cititori, ci și împlinitori și să nu fim doar vorbitori de Dumnezeu, ci și purtători de Dumnezeu căci nu cuvintele ne vor mântui, ci viața în Hristos.