Ce este Sinele omului

Frate! Sinele omului nu este ceea ce vede lumea, nici ceea ce omul crede despre sine în oglinda slavei deșarte. Sinele nu este numele tău, nici trupul tău, nici gândurile tale schimbătoare. Adevăratul sine este chipul lui Dumnezeu din tine, adâncul tău cel mai tainic, unde Duhul Sfânt bate la ușă și așteaptă să fie primit. Sinele este inima nu cea de carne, ci cea duhovnicească, unde omul se întâlnește cu Dumnezeu, dar această inimă este adesea acoperită de straturi groase de păcat, de frică, de mândrie, de dorințe. De aceea, Părinții au zis: „Cunoaște-te pe tine însuți și vei cunoaște pe Dumnezeu.” Nu pentru că Dumnezeu e în afara ta, ci pentru că El a sădit în tine o scânteie din Ființa Sa. Sinele nu se descoperă în zgomot, în alergare, în mulțimea cuvintelor, ci în rugăciunea inimii: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul.” Această rugăciune nu doar că te apropie de Dumnezeu, ci te întoarce în tine însuți, în cămara cea lăuntrică, unde ești ceea ce ești, nu ceea ce pari. Adevăratul sine este omul cel tainic al inimii, cum zice Apostolul, este omul care plânge pentru păcatele sale, care iubește fără să ceară nimic, care tace când e nedreptățit, care se roagă când e uitat, este omul care trăiește nu pentru sine, ci pentru Dumnezeu. Dacă vrei să-ți afli sinele, nu-l căuta în cărți, nici în laude, nici în oglinzi, coboară în inima ta, curățește-o cu post, cu rugăciune, cu iertare, și acolo îl vei afla smerit, tăcut, arzând de dor după Dumnezeu.