Avva Zosima, dascăl al păcii și al iertării
Avva Dorotei, în învățăturile sale, îl pomenește adesea pe Avva Zosima ca pe un stâlp al vieții duhovnicești. Acest Zosima a fost unul dintre bătrânii cei mari ai pustiei, viețuitor în lavra Sfântului Gherasim de la Iordan și, mai înainte, în mănăstirea din Tir. A trăit în secolele V–VI, în vremuri de mare înflorire a monahismului, dar și de multe ispite și tulburări.
Blândețea care biruie nedreptatea
Se spune despre Avva Zosima că era atât de blând și de smerit, încât niciodată nu răspundea răului cu rău. Odată, un frate l-a nedreptățit și l-a vorbit de rău înaintea altora. Când i s-a spus, Avva Zosima a răspuns doar: „Să ne rugăm pentru el, căci și eu am greșit mai mult.” astfel, a învățat pe frați că adevărata biruință nu este în a-ți apăra dreptatea, ci în a o lăsa în mâna lui Dumnezeu.
Răbdarea în necazuri focul care curăță aurul
Altădată, fiind acuzat pe nedrept de lene și neascultare, Avva Zosima a primit mustrarea fără să se apere. A rămas în tăcere, cu ochii plecați, și a mulțumit lui Dumnezeu pentru ocara primită. După o vreme, cel ce-l clevetise a venit plângând și cerând iertare, iar bătrânul l-a îmbrățișat cu dragoste, zicând: „Mai bine să fiu judecat de oameni aici, decât de Dumnezeu dincolo.”
Înțelepciunea care izvorăște din smerenie
Avva Zosima nu era dascăl prin cuvinte multe, ci prin viață. Când frații îl întrebau despre ispite, el răspundea: „Nu fugi de ele, ci rabdă-le cu nădejde căci precum aurul în foc se curățește, așa și sufletul în necazuri se luminează.” Și adăuga: „Să nu cauți liniștea în afară, ci în inimă acolo Se odihnește Hristos.”
Moștenirea lui Avva Zosima
Viața acestui Avvă nu a fost scrisă în cărți mari, dar a fost scrisă în inimile celor ce l-au cunoscut. El este unul dintre acei sfinți necunoscuți lumii, dar cunoscuți lui Dumnezeu. Patericul îl pomenește cu evlavie, iar Avva Dorotei îl numește „pildă vie de răbdare și de blândețe”.
Frate, ia aminte la viața acestui bătrân, să nu căuta slava, ci smerenia, să nu căutăm dreptatea noastră, ci pacea lui Hristos și atunci, Duhul Domnului Se va odihni și peste noi, precum peste sfinții cei din vechime.