Arhive autor:Pustia Inimii

A zis un bătrân din pustia Nitriei: „Când vine ispita, nu te încrede în mintea ta, ci în Numele Domnului, căci mintea se tulbură, dar Numele Lui aduce pace.” În vreme de ispită, nu căuta cuvinte multe, nu te încurca în gânduri, ci strigă din adâncul inimii: „Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă!” Și iarăși: „Doamne, scapă-mă!”Continuă lectura „Cum să păstrezi Numele Domnului în inimă în vreme de ispită”

Cercul ceresc frate, nu este doar o întindere de stele și luminători, ci este chipul veșniciei. Precum cercul nu are început și nici sfârșit, tot așa este și Împărăția lui Dumnezeu fără margini, fără timp, fără umbră de schimbare. Când privești bolta nopții, nu te opri la frumusețea ei, ci pătrunde cu mintea în adânculContinuă lectura „Cercul ceresc și taina lui”

Frate al Bisericii, să știi că iubirea este însuși chipul lui Dumnezeu în om, iar egoismul este întunecarea acestui chip așa cum lumina nu poate locui cu întunericul, tot așa iubirea nu poate locui cu egoismul. Iubirea este dăruire, egoismul este închidere, iubirea este comuniune, egoismul este despărțire.   Iubirea lucrarea firii îndumnezeite   AContinuă lectura „Iubire și egoism, în duhul Sfântului Ioan Damaschin”

Frate, dacă vrei să trăiești în Hristos, să știi că nu este cale mai scurtă decât curățirea inimii și luminarea minții. În vremea noastră, patimile nu s-au împuținat, ci s-au înveșmântat în forme mai subtile, mai atrăgătoare, mai înșelătoare, dar harul lui Dumnezeu este același, și chemarea la sfințenie nu s-a schimbat. Viața în HristosContinuă lectura „Viața în Hristos și lupta cu patimile în vremea noastră  „

Frate, în vremurile de demult, părinții pustiei se luptau cu dorința de pâine și apă. Astăzi, omul nu mai flămânzește de hrană, ci de gust, de plăcere, de desfătare. Nu mai mâncăm ca să trăim, ci trăim ca să mâncăm. Hamburgerul a luat locul pâinii, pizza a înlocuit masa de familie, iar KFC a devenitContinuă lectura „Lăcomia pântecelui și lupta cu poftele în vremea noastră  „

Frate, dacă vrei să păzești toată legea, nu căuta să împlinești poruncile una câte una, ci iubește, căci iubirea este împlinirea legii, rădăcina virtuților și coroana sfințeniei. A zis Domnul: „Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, și pe aproapele tău ca pe tine însuți.” În aceste două porunci se cuprind toatăContinuă lectura „Iubirea  virtutea care cuprinde toată legea  „

Frate, să știi că iubirea este leacul tuturor rănilor sufletului așa cum untdelemnul vindecă rana trupului, tot așa iubirea vindecă rana păcatului. Cele șapte păcate de moarte sunt ca niște fiare care pândesc inima, dar iubirea este focul dumnezeiesc care le arde și le izgonește. A zis un bătrân: „Dacă ai iubire, nu mai aiContinuă lectura „Iubirea vindecă cele șapte păcate de moarte  „

 Frate, să știi că atunci când omul se roagă cu inimă curată, nu se roagă singur căci rugăciunea adevărată nu este doar cuvânt, ci suflare care pătrunde în adâncul firii și o trezește. A zis un bătrân: „Când omul se roagă, și stelele se pleacă, și munții ascultă, și îngerii se închină.”   Rugăciunea respirațiaContinuă lectura „Rugăciunea care mișcă cerul și pământul”

Sfântul Ierarh Ioan cel Milostiv, Patriarhul Alexandriei Acest sfânt, chip al milosteniei și al blândeții, a fost păstor al Alexandriei în veacul al VII-lea. Cipriot de neam, a fost numit „cel Milostiv” pentru că nu a lăsat niciun sărac fără ajutor. Spunea adesea: „Dacă nu pot să fiu asemenea lui Hristos în putere, să fiuContinuă lectura „În această zi de 12 noiembrie, când răsăritul mângâie sufletul ce se înalță în tăcerea rugăciunii, Biserica lui Hristos pomenește cu evlavie pe mai mulți sfinți, stâlpi ai credinței și ai nevoinței. Iată cuvântul despre ei, ca hrană pentru sufletul tău”

Viața și mărturisirea Sfântului Mina Sfântul Mina, ostaș al Romei, s-a născut în Nakiyos, Egipt, din părinți creștini, Euphemia și Eudoxiu, care l-au dobândit prin rugăciune stăruitoare. Crescut în frica Domnului, a ales mai degrabă să slujească Împăratului ceresc decât celui pământesc. A părăsit armata romană când persecuțiile împotriva creștinilor s-au întețit și s-a retrasContinuă lectura „Sfântului Mare Mucenic Mina, o făclie nestinsă a credinței și o mărturie vie a biruinței lui Hristos.”

Frate, să știi că nu ești singur pe calea mântuirii căci Dumnezeu, în iubirea Sa, ne-a lăsat nu doar porunci, ci și prieteni care au păzit poruncile, sfinții. Ei sunt frații noștri mai mari, cei ce au mers înaintea noastră și au biruit lumea, păcatul și moartea prin Hristos. Sfinții prieteni adevărați ai sufletului  Continuă lectura „Prietenii și frații noștri, Sfinții  „

În viața de mirean, cele trei virtuți iubirea, ascultarea și smerenia nu sunt doar idealuri monahale, ci temelia unei vieți creștine autentice. Ele nu cer pustie, ci inimă curată; nu cer chilie, ci voință de a trăi în Hristos chiar în mijlocul lumii. Iubirea începutul și sfârșitul tuturor virtuților   Sfântul Apostol Pavel spune căContinuă lectura „Iubirea, ascultarea și smerenia în viața de mirean  „

În pustie iubirea nu era o emoție trecătoare, ci o lucrare sfântă, o nevoință care ardea ca focul în inima celor ce se lepădaseră de lume. Părinții pustiei nu vorbeau mult despre iubire, dar o trăiau în tăcere, în rugăciune, în jertfă. Iubirea ca lepădare de sine   Pentru bătrânii pustiei, a iubi însemna aContinuă lectura „Iubirea în pustie”

Frate, să știi că Hristos nu S-a jertfit doar o dată pe Cruce, ci Se jertfește neîncetat în taina iubirii Sale pentru lume. Crucea nu este doar lemn, ci viață dăruită și tot cel ce vrea să-I urmeze trebuie să-și ia crucea în fiecare zi nu cu durere, ci cu dragoste. Jertfa zilnică este caleaContinuă lectura „Jertfa zilnică și asemănarea cu Hristos  „

Frate, să nu te înșeli, războiul nu este cu aproapele, ci cu tine însuți. Adevăratul vrăjmaș nu este fratele care te nedreptățește, ci gândul care te îndeamnă să-l urăști. Pacea nu vine când ceilalți se schimbă, ci când tu te biruiești pe tine. Războiul lăuntric lupta nevăzută  A zis Avva Pimen: „Omul are nevoie deContinuă lectura „Adevăratul război  „

Frate, să știi că discernământul este ochiul sufletului, iar dreapta măsură este toiagul care-l sprijină pe cale. Fără ele, chiar și fapta bună poate deveni pricină de cădere, iar râvna fără cunoștință o sabie care rănește. Părinții pustiei spuneau: „Mai mare decât toate virtuțile este discernământul, căci el le păzește pe toate.” Nu este darContinuă lectura „Dobândirea discernământului și a dreptei măsuri  „

Frate, tăierea voii este crucea cea nevăzută pe care o poartă sufletul ce vrea să se unească cu Hristos. Nu este o simplă renunțare la dorințe, ci o jertfă vie, o lepădare de sine care deschide poarta smereniei și a păcii lăuntrice. Voia proprie este rădăcina multor căderi, ea se ascunde sub gânduri „bune”, subContinuă lectura „Tăierea Voii”

Frate, tăierea voii nu este doar pentru pustnici și monahi, ci pentru orice suflet care vrea să se unească cu Hristos. În viața de familie și în obște, această lucrare se face în taină, prin jertfa de fiecare zi, prin răbdare, prin renunțarea la sine pentru binele celuilalt. În familie, tăierea voii înseamnă: Să nuContinuă lectura „Păstrarea tăierii voii în viața de familie și de obște  „

Frate, să știi că nu toate gândurile care par bune vin de la Dumnezeu. Vrăjmașul, viclean fiind, nu se arată întotdeauna cu chipul urât al păcatului, ci adesea vine îmbrăcat în haina virtuții așa cum lupul se îmbracă în piele de oaie, tot așa ispita se ascunde uneori sub chipul unui gând frumos, dar străinContinuă lectura „Ispitele deghizate în gânduri bune  „

 Frate, să știi că nu tot ce pare lumină este de la Dumnezeu. Diavolul, fiind înger căzut, știe să se prefacă în înger de lumină 2 Corinteni 11:14, de aceea trebuie multă trezvie și discernământ ca să deosebești lucrarea harului de înșelarea vicleană. Lucrarea harului este smerită, liniștită, curată și aduce pace în suflet. NuContinuă lectura „Deosebirea lucrării Harului de înșelarea diavolului”

Frate, să știi că pacea inimii nu este o stare care vine din afară, ci un dar care se păstrează prin nevoință lăuntrică. Ispitele vor veni uneori ca furtuni, alteori ca șoapte, dar dacă inima ta este ancorată în Hristos, nu se va clătina. Pacea nu se păstrează prin fuga de încercări, ci prin rămânereaContinuă lectura „Păstrarea păcii inimii în mijlocul ispitelor  „

Frate, să știi că ascultarea este temelia vieții duhovnicești. Așa cum trupul nu poate sta fără coloană, tot așa sufletul nu poate crește fără ascultare. Ea nu este doar supunere, ci taină a smereniei, punte între voia omului și voia lui Dumnezeu. Părinții pustiei spuneau: „Cel ce ascultă, nu greșește.” Căci în ascultare se leapădăContinuă lectura „Cuvânt despre ascultare  „

 Frate, să știi că viața în Hristos nu este o alergare spre slavă, ci o coborâre în adâncul inimii, unde se sălășluiește taina jertfei. Acolo, în tăcerea lăuntrică, se trăiește crucea de fiecare zi, nu cu durere fără nădejde, ci cu bucurie care izvorăște din iubire. Jertfa zilnică nu este o povară, ci o lucrareContinuă lectura „Jertfa zilnică, rugăciunea inimii și bucuria Crucii”

A venit odată un frate și m-a întrebat: „Părinte, de ce sfinții se cutremură pentru un gând, iar noi păcătuim cu fapta și abia ne rușinăm?” I-am răspuns: „Pentru că sfinții nu luptă cu păcatul în trup, ci în gând și acolo, lupta e mai ascuțită, mai tăcută, mai adâncă.” Frate, să știi că păcatulContinuă lectura „Sensibilitatea sfinților față de păcat”

Metanierul nu este brățară, nu este bijuterie, nu este amuletă. Este o unealtă duhovnicească, un toiag al rugăciunii, un fir care leagă inima de cer. Părinții din pustie îl purtau cu smerenie, nu cu ostentație îl foloseau pentru a număra suspinele, nu pentru a atrage privirile. Astăzi însă, vedem tot mai mulți oameni purtând câteContinuă lectura „Metanierul între rugăciune și modă”

Frate, învață că rugăciunea nu este doar o lucrare a chiliei, ci o respirație a sufletului în lume. Rugăciunea „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul” este începutul înțelepciunii, temelia smereniei și poarta prin care omul intră în sine și iese din sine, în Hristos. Dar ce este rugăciunea fără faptă? CeContinuă lectura „Rugăciune, Autoeducație Duhovnicească și Educație Civică”

Frate, să știi că bucuria în Hristos nu este veselie lumească, nici râs fără măsură, ci o lumină lăuntrică ce izvorăște din unirea cu El. Este pacea care vine după furtună, este liniștea care se naște din rugăciune, este strălucirea sufletului care a fost curățit prin lacrima pocăinței. Această bucurie nu se clatină când vinContinuă lectura „Bucuria în Hristos  „

A venit vremea în care omul doarme cu ochii deschiși și umblă cu inima adormită. Nu mai aude glasul conștiinței, nu mai simte fiorul rugăciunii, și nu mai caută fața lui Dumnezeu, ci fața lumii. Părinții pustiei ziceau: „Mai bine să dormi cu trupul și să veghezi cu sufletul, decât să fii treaz cu ochiiContinuă lectura „Vegherea în vremea somnului duhovnicesc”

Un frate l-a întrebat pe un bătrân: „Părinte, ce este această zi în care toți aleargă să cumpere, să adune, să prindă prețuri?” Și bătrânul a oftat și a zis: „Este ziua în care omul uită că nu va lua nimic cu el în mormânt.” Frate, a venit vremea în care omul nu mai postește,Continuă lectura „Ziua în care omul se vinde pe sine pentru lucruri”

Frate, să știi că lupta cu gândurile este cea mai subțire și mai neobosită dintre toate războaiele duhovnicești. Nu vine cu zgomot, nici cu arme văzute, ci se strecoară în taină, ca un șarpe în grădina inimii și dacă nu ești treaz, te va încolăci fără să-ți dai seama. Gândurile sunt ca niște oaspeți nepoftiți,Continuă lectura „Lupta cu gândurile  „