Frate duhovnicesc, pace ție!
Să știi că viața duhovnicească nu este haină de sărbătoare pe care o îmbraci doar duminica sau când intri în biserică, nu este o mască pe care o pui când ești între cei credincioși și o dai jos când ești între cei din lume, nu este o lucrare de mănăstire, ci o stare a inimii care nu cunoaște hotare, nici timp, nici loc.
Oriunde ești, fii cu Hristos în inimă
Când ești la serviciu, nu ești în afara lui Dumnezeu. Când ești pe stradă, nu ești în afara rugăciunii. Când ești între colegi, prieteni sau necunoscuți, nu ești în afara dragostei căci cel ce trăiește în Hristos, îl poartă pe Hristos pretutindeni.
Sfântul Antonie cel Mare zicea: „Unde mergi, ia-ți mintea cu tine.” Iar eu îți zic: unde mergi, ia-ți inima cu Hristos căci dacă inima ta e în rugăciune, și în birou, și în tramvai, și în piață, ești în biserică.
La serviciu loc de nevoință tainică
Nu disprețui lucrul tău, oricât de lumesc ți s-ar părea, dacă-l faci cu inimă curată, cu răbdare, cu cinste, cu rugăciune în gând, atunci ești monah în lume. Când răspunzi cu blândețe colegului, când nu te superi la nedreptate, când nu clevetești, ci taci și te rogi atunci postești cu limba și te rogi cu fapta.
Pe stradă loc de întâlnire cu aproapele
Fiecare om pe care-l întâlnești e chip al lui Dumnezeu, nu-l judeca după haine, după vorbă sau după păcatul lui văzut, ci binecuvântează-l în gând, zâmbește-i cu inimă curată, și ai făcut o rugăciune vie așa cum pustnicul binecuvântează fiarele pădurii, așa și tu binecuvântează oamenii cetății.
În prietenie și în necunoscut aceeași inimă, același duh
Nu fi altul cu cei de aproape și altul cu cei de departe, nu fi dulce cu prietenii și aspru cu străinii căci Hristos nu Se schimbă după fața omului. El e același în sărac și în bogat, în cunoscut și necunoscut. Dacă ai Duhul Lui, vei fi același și tu: blând, smerit, iubitor, răbdător.
Duhovnicescul nu are măști
Să nu porți mască de evlavie în biserică și mască de nepăsare în lume, să nu fii miel în strană și lup în birou căci Domnul vede inima, nu fața și cel ce trăiește în Hristos, nu are două fețe, ci una, fața luminii.
Toată lucrarea în Hristos
Fie că mături o stradă, fie că scrii un raport, fie că îngrijești un bolnav sau conduci o ședință fă totul ca pentru Domnul. Atunci și munca ta devine rugăciune, și cuvântul tău devine binecuvântare, și viața ta devine mărturie.
Așadar frate, nu căuta locuri sfinte, ci sfințește locul unde ești, nu aștepta ceasul rugăciunii, ci fă din fiecare clipă o rugăciune, nu căuta oameni sfinți, ci fii tu lumină pentru ei căci dacă Hristos e în tine, atunci pustia e în inima ta, și inima ta e biserică.
Pustia Inimii 