Secularismul boala tăcută care slăbește credința creștinului ortodox

Secularismul nu este o ideologie stridentă, ci o atmosferă subtilă care pătrunde în gândirea, obiceiurile și valorile societății, este o formă de viață care exclude treptat prezența lui Dumnezeu din spațiul public, din familie, din inimă. Pentru creștinul ortodox, secularismul este o provocare majoră, căci nu vine cu o negare directă a credinței, ci cu o deformare a ei, o credință formală, fără trăire, fără jertfă, fără har.

Ce spune Sfânta Scriptură

„Căci vine ceasul când oamenii nu vor mai suferi învățătura sănătoasă, ci își vor gândi învățături după poftele lor.” 2 Timotei 4, 3. „Cine vrea să fie prieten cu lumea se face vrăjmaș lui Dumnezeu.” Iacov 4, 4. Secularismul nu ne cere să renunțăm la Dumnezeu, ci să-L punem într-un colț, să-L transformăm într-un simbol cultural, într-o tradiție, într-un obicei, astfel, credința devine decor, nu viață.

Ce spun Sfinții Părinți

Sfântul Ioan Gură de Aur „Nu este nimic mai rău decât să trăiești ca și cum Dumnezeu nu ar exista” el avertizează că indiferența față de Dumnezeu este mai periculoasă decât necredința declarată. Sfântul Paisie Aghioritul „Secularismul este ca o boală care nu doare, dar care ucide sufletul încet” el observă că mulți creștini trăiesc „cu Dumnezeu în gură, dar cu lumea în inimă.”Sfântul Serafim de Sarov „Scopul vieții este dobândirea Duhului Sfânt. Secularismul ne face să uităm acest scop.”

Manifestările secularismului în viața creștinului

 Credință formală, participare la slujbe fără rugăciune personală, rugăciune superficială  fără inimă, fără lacrimi, fără dor, neglijarea postului și a spovedaniei, pierderea ritmului duhovnicesc. Confuzie morală, acceptarea ideologiilor contrare Evangheliei, idolatrizarea confortului, fuga de jertfă, de cruce, de nevoință.

Consecințele secularismului

 Slăbirea credinței, omul nu mai simte prezența lui Dumnezeu, depresie și gol interior, sufletul nu se mai hrănește cu har. Sminteală, creștinul devine o mărturie negativă pentru cei din afară, pierderea sensului, viața devine o succesiune de plăceri și frici.

Calea întoarcerii

Pocăință sinceră „Întoarce-te, Israele, la Domnul Dumnezeul tău.” Osea 14, 1. Rugăciune cu inimă zdrobită „Inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi.” Psalmul 50, 17. Spovedanie și împărtășire „Cine mănâncă Trupul Meu și bea Sângele Meu are viață veșnică.” Ioan 6, 54. Citirea Sfinților Părinți, Filocalia, Patericul, Viețile Sfinților hrană pentru suflet. Viață simplă și curată, să ne ferim de zgomotul lumii, de ideologiile moderne, de idolii digitali.

Secularismul nu este doar o problemă culturală, ci o boală duhovnicească. Secularismul transformă credința în tradiție, rugăciunea în formalism, Biserica în instituție. Creștinul ortodox este chemat să trăiască în Hristos, nu doar să vorbească despre El. Să nu ne lăsăm seduși de lumea care ne promite libertate, dar ne fură sufletul, să ne întoarcem la viața duhovnicească, la smerenie, la jertfă, la lumină „Nu vă potriviți cu chipul veacului acestuia, ci vă transformați prin înnoirea minții.” Romani 12, 2.

Publicat de Pustia Inimii

Amin!

Lasă un comentariu